O terapie ocupațională cu parfum de artă
Sunt cel puțin doi ani de când îmi doresc să le comunic și celorlalți despre puterea vindecătoare a florilor. Despre felul în care contactul cu plantele și florile poate aduce liniștea necesară vindecării rănilor emoționale.
Trecând prin depresie și doliu, la un moment dat viața m-a adus printre flori. Nu mi-am uitat suferințele, și nici nu au fost vindecate ca prin minune. Am primit atât de multe resurse din ceea ce făceam încât am fost capabilă să merg mai departe. Am putut să mă bucur de suport psihologic, și să îmi reconstruiesc viața la care visam. Aici închei povestea mea. Te invit să afli argumentele științifice care vorbesc despre efectele benefice ale terapiei cu flori aflată la granița dintre artă și meserie.
“Arta este considerată un instrument printre altele, o tehnică având același rol ca medicamentele”
Cum ne ajută exprimarea artistică?
Exprimarea artistică sub orice formă reprezintă un proces terapeutic. “ Puteți să pictați sau sculptați ca hobby și să fiți conștienți de puterea acestor experiențe, care vă îndepărtează de problemele zilnice. Sau puteți cânta în timp ce conduceți sau faceți plimbări lungi. Toate aceste exemple sunt despre auto-exprimare prin mișcare, sunet, scris sau artă, cu scopul de a vă modifica propria stare. Toate sunt căi de eliberare a grijilor, pentru luciditatea minții, refacerea resurselor sufletești, și introducerea sinelui în forme mai înalte de conștiință. Acest proces este terapeutic.” (Rogers, 1993)
Ce se întâmplă în interiorul nostru?
În Breaking the silence, Cathy Malchiodi (1997), abordează problemele copiilor abuzați, suferinzi în copilărie dar și la maturitate, dar și schemele lor emoționale disfuncționale. Sunt scoase în prim plan cazurile de abuz fizic și emoțional. Violența domestică și socială este abordată dintr-o altă perspectivă, propunându-se exprimarea prin artă. Aceasta îndepărtează efectele negative ale traumelor. Autoarea afirmă faptul că terapia artistică este o modalitate de tratament care utilizează expresia artei ca nucleu. Aceasta are un rol unic în ameliorarea violenței și a efectelor ei. Totodată este “un mijloc puternic de a disocia impresiile dureroase și înfricoșătoare de sine….care ajută exprimarea crizei și traumei prin imagini.” Se mai menționează și faptul că unul dintre cele mai impresionante aspecte ale procesului artistic este potențialul său de a realiza sau de a restabili echilibrul psihologic (Malchiodi, 1997).
Prin artă copilul interior poate pur și simplu elibera trauma fără a-i conferi sau nu semnificații simbolice produsului final. Experiențele traumatice sunt atât de grele încât uneori nu mai vor să fie exprimate în cuvinte. Terapeutul împlinește rolul de martor securizant într-o experiență eliberatoare. În esență cauza traumei poate rămâne, însă resursele interioare ale individului se schimbă, forța și autenticitatea Eu-lui, dar și mecanismele sale de coping (Malchiodi, 1997).
“Percepția formei, culorilor, aromelor influențează dinamica psihică umană. Astfel, terapia cu flori poate fi o cale spre a stabili și păstra un contact sănătos cu sine, cu ceilalți și cu natura.”
Experimentând contactul
Art-terapia ne duce mai degrabă cu gândul la arta scrisă, plastică, sculptură, psihodramă, etc.Există mai puține asocieri legate de idea practicii care implică natura prin “darurile” ei.
Grădinăritul, denumit și terapie ecologică, sau crearea de aranjamente florale (în stil occidental), sau arta Ikebana, par a fi ușor străine spațiului de practică psihologică din România. În lume lucrurile însă au o cu totul altă abordare.
În acest sens merită să privim arta florală și prin prisma valorilor spirituale, din perspectiva tendinței apropierii omului către divinitate. Ce ar trebui remarcat în arta aranjamentelor florale și cultura grădinilor, este faptul că există o polaritate în ceea ce privește stilul acestora.
Aranjamentele florale Ikebana/ Kado, la fel ca și grădinile japoneze, sunt o reprezentare a asimetriei lumii. Conținutul acestora reprezintă pământul, cerul și omul, așa cum există ele în mod natural în budism.
Aranjamentele florale și grădinile occidentale însă au la baza simetria și prevalența unui singur Dumnezeu (Moriyama, 2019).
Terapie ocupațională sau artă?
Terapia cu plante, inclusiv flori, reprezintă o direcție a art-terapiei (deși se încadrează foarte bine și în aria terapiilor ocupaționale). Potrivit Kalashnikova și colab. (2016) aceasta reprezintă preocuparea de a păstra în copii natura creativă, a capacității naturale de dezvoltare.” (Kalashnikova, Saltan, Gontar & Zhirov, 2016)
Include cunoașterea plantelor, a proceselor de creștere, dezvoltare și înmulțire. Totodată implică contactul cu mediul de proveniență al plantelor, cu arome, texturi și culori.
Auzul, văzul, mirosul, chinestezicul, sunt simțuri care se trezesc prin intermediul terapiei cu flori. Pe lângă stimularea senzorială se dezvoltă și abilitățile cognitive prin: educație, comunicare, relaxare, joc, pictură, creare de aranjamente etc. Acest tip de terapie se potrivește atât copiilor, cât și adulților. Sau poate fi privită ca o formă de terapie ce poate aduna împreună adulți și copii în același timp, într-un proces terapeutic familial (Kalashnikova, Saltan, Gontar, Zhirov, 2016).
“Activitatea cu florile reduce Stresul și percepția durerii, Sporește Imunitatea, reglează ritmul cardiac, tensiunea arterială, Influențează interacțiunea socială”
Impact
Cu siguranță cercetările referitoare la impactul florilor și plantelor verzi asupra psihicului și corpului pot fi mult mai convingătoare dacă implică testări cu aparataj medical și metode validate științific. În acest sens, progresele medicale referitoare la biofeedback-ul uman, arată că este de mare ajutor contactul cu plante sau flori vii. Această metoda experimentală se bazează pe monitorizarea stresului prin următorii indici: tensiune arterială, frecvență cardiacă, temperatura corpului, tensiune musculară și răspunsurile electro-dermale.
La persoanele aflate în apropierea florilor, sau care au practicat grădinăritul, a fost de remarcată prezența în Elecroencefalogramă (EEG) a frecvenței crescute a undelor beta. De asemenea, se observă reducerea stresului prin scăderea nivelului cortizolului în sânge. Au avut loc schimbări semnificative la nivelul imunoglobulinei A, aceste persoane prezentă imunitate sporită la viroze respiratorii. S-au înregistrat și valori reduse ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale. Activitatea cu florile pare influențează și interacțiunea socială, percepția durerii, dar și nivelul stresului (Mattson, 2011).
Stimularea creativității
Un alt studiu la care voi face referire cuprinde cercetarea design-ului floral ca formă de creativitate arhetipală. Vindecarea individului este posibilă prin practicarea acestei forme de terapie. Design-ul floral este prezentat ca modalitate de a atinge integritatea, ca experiență a păcii, ca proces de individualizare și de autocunoaștere (Sotirova-Kohli, 2009). Autorul face vorbire despre arta ikebana în lucrarea sa, care în traducere ar însemna “Flori cărora li se dă viață” (ikeru– a da viață, hana– floare). Noi suntem parte esențială al acestui flux de viață.
Ikebana implică și elemente profund culturale și simbolice și este potrivită pentru adulți. Însă pentru fiecare categorie de vârstă tehnicile lucrului cu florile, ca în orice tip de art-terapie, pot fi adaptate nevoilor persoanei sau grupului.
“Ikebana are un efect de vindecare, în special pentru reducerea anxietății sau pentru recuperarea calmului. Bucurându-se de fiecare anotimp prin intermediul florilor, folosirea a cinci simțuri prin atingerea sau vederea, gândirea pentru sine, lucrul manual cu instrumente cum ar fi foarfecele și dialogul cu oamenii, sunt posibili factori care contribuie la îmbunătățirea stărilor emoționale” (Ikenobo, Mochizuki & Kuwahara, 2015).
Crearea aranjamentelor florale contribuie și la stimularea proceselor memoriei vizual-spațiale (Mochizuki-Kawai, Kotani, Mochizuki & Yamakawa, 2018).
Această metodă poate fi practicată ca terapie complementară (nu va înlocui psihoterapia), de grup sau individuală. Poate fi combinată cu: muzică, lectură poezie & povești, joc de rol, pictură, comunicare, dans, ritualuri cu foc și apă, terapia cu animale, aroma-terapie, etc. sau poate fi derulată în deplină tăcere. Și tăcerea are povestea ei.
Dacă acest articol ți-a trezit interesul și vrei mai multe informații, contactează-mă.
Acest articol face referire la următoarele lucrări științifice:
Ikenobo, Mochizuki, Kuwahara. (2015). Usefulness of Ikebana a Nursing Care Environment. In: Duffy V. (eds) Digital Human Modeling. Applications in Health, Safety, Ergonomics and Risk Management: Ergonomics and Health. DHM 2015. Lecture Notes in Computer Science, vol 9185. Springer, Cham.
Kalashnikova, Saltan. Gontar, Zhirov (2016). Ecological therapy as correctional and pedagogical element of integrated approach in the treatment of logoneurosis among preschool children. The Education and science journal. 1. 127-144.
Malchiodi, C. A. (1990; 1997). Breaking the silence: Art therapy with children from violent homes. New York: Brunner/Mazel.
Mattson, R.H. (2011). Biofeedback evidence of social and psychological health benefits provided by plants and flowers in urban environments. Acta Hortic. 881, 751-757.
Mochizuki-Kawai, H., Kotani, I., Mochizuki, S., & Yamakawa, Y. (2018). Structured Floral Arrangement Program Benefits in Patients With Neurocognitive Disorder. Frontiers in psychology, 9, 1328.
Moriyama, M., & Moriyama, M. (1999). A comparison between asymmetric Japanese Ikebana and symmetric western flower arrangement. FORMA-TOKYO-, 14(4), 355-361.
Osiceanu, M. (2011). Elemente definitorii ale stilului expresiv melancolico-depresiv. Noema, Revista „Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii”, Vol. 10, 353-386.
Rogers, N. (1993). The creative connection: Expressive arts as healing. Palo Alto, Calif: Science & Behavior Books.
Sotirova-Kohli, M. (2009). Archetypal Creativity and Healing: An Empirical Study of Floral Design (Ikebana). Master’s thesis, Texas A&M University.
